PUBLICITATE

Fără îndoială că bunicii sunt cel mai prețios dar pe care ni l-a dat Dumnezeu. Și chiar și atunci când pleacă de lângă noi, ei nu mor niciodată, ci trăiesc veșnic în interiorul nostru. Îi pomenim de fiecare dată când facem un lucru învățat de la sau de ei. Dar oare cum reușim să trecem peste unul dintre cele mai grele momente ale vieții noastre, cel în care trebuie să ne luăm rămas bun de la bunici? 

Nu vă ascundeți durerea în fața nepoților

Specialiștii spun că atunci când bunicii pleacă la ceruri, nu trebuie să le ascundem acest lucru, ci să fim sinceri cu cei mici și să nu ne ascundem durerea, pentru că altfel el va crede că este în regulă să ne interiorizăm sentimentele. O altă greșeală, spun psihologii este împiedicarea unui copil să meargă la înmormântare. Fie că ne place sau nu, cel mic trebuie să își ia rămas bun de la bunic, pentru că asta face parte din cursul vieții. Pentru fiecare dintre noi însă, bunicii rămân nemuritori. Îi vedem în fiecare prăjitură pe care o facem când devenim maturi, în fiecare rochie pe care bunica a cusut-o pentru noi, în fiecare gest pe care îl facem sau vorbă pe care o rostim, în fiecare sfat pe care ni l-au dat și pe care îl vom ține minte toată viața. Pentru că bunicii, de acolo de sus, vor avea întotdeauna grijă de noi…

Felicia Iederă 

PUBLICITATE

PUBLICITATE
Loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *